ÁER1 s. n. 1. Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei și care este absolut necesar vietăților aerobe. ◊ Aer lichid = lichid obținut prin răcirea aerului până sub temperatura de -183°C la presiune normală și folosit pentru separarea elementelor sale componente. Aer comprimat = aer la presiuni mai mari decât presiunea atmosferică, obținut cu compresoarele. Aer condiționat = sistem de ventilație a aerului din încăperi în scopul păstrării proprietăților fizice normale ale acestuia. ◊ Loc. adv. La (sau în) aer (liber) = într-un loc neacoperit, afară. ◊ Expr. A lua aer = a ieși din casă pentru a respira aer curat. 2. Văzduh, atmosferă.
Aerul curat este relativ fara poluanti si contine in mod normal cca 80% azot si 20% oxigen, alaturi de cantitati mai mici de dioxid si monoxid de carbon, ozon, formaldehida, dioxid de sulf, monoxid si dioxid de azot, amoniac, corpul uman fiind perfect echipat pentru a face fata acestei compozitii a aerului.
Omul s-a adaptat in milioane de ani compozitiei normale a aerului insa in prezent, aerul este plin de substante poluante, la care corpul nu s-a mai putut adapta, datorita cresterii acestora intr-o perioada foarte scurta de timp, epoca industrializarii fiind considerata cea care a generat aceasta poluare a atmosferei Pamantului.
Printre poluanti se numara: substantele de curatare si detergentii care folosesc amoniacul ca substanta de baza, substantele odorizante si de improspatare a aerului din spatii inchise, emisii toxice provenite de la produsele cosmetice, de la sapunuri pana la spray-uri si deodorante (fluor-carbon, acetat de vinil), emisii de noxe de la combinatele chimice (clorura de vinil, clorul, plumbul, formaldehida, solventi), uleiurile volatile, etc.
Toate aparatele ce functioneaza pe motoare electrice, substantele folosite pentru curaterea hainelor, inclusiv covoarele care le avem in casa constituie o sursa de poluare a aerului.
Deodorantii si anti-perspirantele contin substante toxice care sunt destinate sa inhibe secretiile normale ale corpului prin glandele sudoripare. Datorita toxicitatii acestor substante, corpul isi inchide porii astfel incat o cantitate cat mai mica din aceste toxine sa fie absorbite.
Tinem sa precizam faptul ca, oamenii sanatosi nu au miros neplacut datorita faptului ca, tesuturile sanatoase nu produc mirosuri neplacute. In schimb, mirosurile emanate de majoritatea oamenilor si in special de oamenii bolnavi nu sunt naturale, nu sunt normale, mirosul oamenilor care se hranesc cu alimentatie denaturata fiind mult mai pronuntat la decat la oamenii care consuma hrana vie, tinand cont de faptul ca, mirosurile neplacute sunt produse de toxinele eliminate de organism in procesul de curatare, gradul de toxicitate al unui organism fiind direct proportional cu mirosul emanat de persoana respectiva.
Uleiurile rezultate de la prajirea alimentelor nu sunt numai toxice dar si carcinogene, acestea producand acroleina care, odata inhalata, duce la deficiente respiratorii. Astfel, persoanele care lucreaza intr-o bucatarie unde se prajesc zilnic cartofi sau alte alimente, poate dezvolta tuse cronica si chiar pneumonie prin inhalarea aerului incarcat cu acroleina de la uleiul incins.
Aerul din zonele urbane este o combinatie de fum, funingine, ce include monoxid de carbon, acid sulfuric, benzen, metan, compusi ai sulfului, si alte chimicale, suprasaturate de noxele produse de autoturisme (monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxid de plumb, carbonat de plumb, gazolina, compusi ai benzenului din seria hidrocarburilor).
Monoxidul de carbon inhalat in plamani reactioneaza cu hemoglobina asa incat sangele nu mai poate sa isi indeplineasca functia de a duce oxigen in restul corpului. Hemoglobina are o afinitate pentru acest gaz de 300 de ori mai mare decat pentru oxigen, facand absorbtia acestuia foarte rapida. Primul simptom este durerea de cap si ameteala.
Acidul sulfuric corodeaza si distruge tot ce intalneste in cale: de la pietre, la metale, haine, tesuturi. Multe boli apar ca necunoscute pentru medicina prin simptomatologie, boli care pot fi datorate intoxicarii cu aceasta substanta. Acizii corozivi din atmosfera ataca celulele, tesuturile, gatul, nasul, plamanii, creierul, inima, ficatul, splina, rinichii si organele sexuale, precum si sistemul nervos (nefrite). De asemenea, aceste substante toxice pot cauza anemie, laringite, difterie, amigdalite, sinuzite, boli de inima, diabet sau tuberculoza.
In aceste conditii, o solutie a improspatarii aerului din spatiul in care ne desfasuram activitatea este aerisirea in permanenta a incaperilor in care traim, indiferent de anotimp iar, in situatia in care acest lucru nu este posibil, folosirea aparatelor de aer conditionat prevazute cu sisteme de ionizare a aerului sau, folosirea filtrelor speciale.
Pe de alta parte, este preferabil sa locuim in zonele de munte sau in zonele adiacente marilor aglomerari urbane sau centre industriale.
